În România se dă importanță lucrurilor de suprafață. A fost foarte bun cel care a știut Imnul de stat al României, dar a vândut Fabrica ARO la preț de apartament. Suntem codașii UE, campioni la toalete în curte, morți în accidente auto, analfabeți funcționali, etc și codași la construcția de autostrăzi și consumul de săpun. La începutul anilor 90, ungurii nu aveau nicio fabrică auto, acum au 5. Noi aveam 4, iar acum am rămas doar cu 2. Cum s-ar spune în sport, la clasamentul adevărului, suntem la -7. În loc să ne mobilizăm să facem împreună ceva concret, ne agățăm de Imnul Secuilor sau versurile Imnului de stat al României, de parcă acestea ar fi vinovate că suntem codașii UE. Din 2000 numărul medaliilor la olimpiade este în regres, din cauza condițiilor oferite sportivilor de performanță. Acest regres s-a oprit acum, cu Novak, care nu este venit cu „pluta pe Dâmbovița” ca mulți alții. Nu uitați că pentru el s-a cântat acest Imn național al României, dar nu a fost cântat și pentru cei care îl acuză… dar circul ne place… ne place și locul codaș…